Q.S An-Nazi'at (اَلنَّازِعَات) - 46 Numărul de versete

وَالنّٰزِعٰتِ غَرْقًاۙ

wan-nāzi‘āti garqā(n).

De (înger) care ia (viața) cu asprime.

وَّالنّٰشِطٰتِ نَشْطًاۙ

wan-nāsyiṭāti nasyṭā(n).

De (îngerul) care ia (viața) cu blândețe.

وَّالسّٰبِحٰتِ سَبْحًاۙ

was-sābiḥāti sabḥā(n).

Pe (îngerul) care a coborât repede din cer,

فَالسّٰبِقٰتِ سَبْقًاۙ

fas-sābiqāti sabqā(n).

și (îngeri) care conduc repede,

فَالْمُدَبِّرٰتِ اَمْرًاۘ

fal-mudabbirāti amrā(n).

și (îngerii) care guvernează treburile (lumii).

يَوْمَ تَرْجُفُ الرَّاجِفَةُۙ

yauma tarjufur-rājifah(tu).

(Veți învia) în Ziua când prima explozie va zgudui lumea,

تَتْبَعُهَا الرَّادِفَةُ ۗ

tatba‘uhar-rādifah(tu).

(prima bubuitură) este însoțită de o a doua bubuitură.

قُلُوْبٌ يَّوْمَىِٕذٍ وَّاجِفَةٌۙ

qulūbuy yauma'iżiw wājifah(tun).

Inimile oamenilor din acea vreme erau foarte înfricoșate,

اَبْصَارُهَا خَاشِعَةٌ ۘ

abṣāruhā khāsyi‘ah(tun).

privirea lui era supusă.

يَقُوْلُوْنَ ءَاِنَّا لَمَرْدُوْدُوْنَ فِى الْحَافِرَةِۗ

yaqūlūna a'innā lamardūdūna fil-ḥāfirah(ti).

(Necredincioșii) spun: „Ne vom întoarce noi oare la viața noastră de dinainte?”

ءَاِذَا كُنَّا عِظَامًا نَّخِرَةً ۗ

a'iżā kunnā ‘iẓāman nakhirah(tan).

„Vom fi (înviați) dacă am devenit oase zdrobite?”

قَالُوْا تِلْكَ اِذًا كَرَّةٌ خَاسِرَةٌ ۘ

qālū tilka iżan karratun khāsirah(tun).

Ei au spus: „Atunci este un randament care generează pierderi.”

فَاِنَّمَا هِيَ زَجْرَةٌ وَّاحِدَةٌۙ

fa innamā hiya zajratuw wāḥidah(tun).

Așadar, întoarcerea este la doar o lovitură distanță.

فَاِذَا هُمْ بِالسَّاهِرَةِۗ

fa iżā hum bis-sāhirah(ti).

Apoi, imediat, s-au întors la viață pe pământul (nou).

هَلْ اَتٰىكَ حَدِيْثُ مُوْسٰىۘ

hal atāka ḥadīṡu mūsā.

A ajuns la tine (Mahomed) povestea lui Moise?

اِذْ نَادٰىهُ رَبُّهٗ بِالْوَادِ الْمُقَدَّسِ طُوًىۚ

iż nādāhu rabbuhū bil-wādil-muqaddasi ṭuwā(n).

Când Dumnezeu l-a chemat (pe Moise) în valea sacră, și anume Valea Tuwa;

اِذْهَبْ اِلٰى فِرْعَوْنَ اِنَّهٗ طَغٰىۖ

iżhab ilā fir‘auna innahū ṭagā.

Du-te la Faraon! Iată, el a depășit limita,

فَقُلْ هَلْ لَّكَ اِلٰٓى اَنْ تَزَكّٰىۙ

fa qul hal laka ilā an tazakkā.

Spune-i (lui Fir'aun): „Vrei să te cureți (de greșeli),

وَاَهْدِيَكَ اِلٰى رَبِّكَ فَتَخْشٰىۚ

wa ahdiyaka ilā rabbika fa takhsyā.

„Și vă voi călăuzi pe calea Domnului vostru, ca să vă temeți de El?”

فَاَرٰىهُ الْاٰيَةَ الْكُبْرٰىۖ

fa arāhul-āyatal-kubrā.

Atunci (Moise) i-a arătat o mare minune.

فَكَذَّبَ وَعَصٰىۖ

fa każżaba wa ‘aṣā.

Dar el (Faraonul) a mințit și nu a ascultat.

ثُمَّ اَدْبَرَ يَسْعٰىۖ

Ṡumma adbara yas‘ā.

Apoi s-a întors în timp ce încerca să-l provoace (pe Moise).

فَحَشَرَ فَنَادٰىۖ

fa ḥasyara fanādā.

Apoi și-a adunat (căpeteniile) și a strigat (și-a chemat poporul).

فَقَالَ اَنَا۠ رَبُّكُمُ الْاَعْلٰىۖ

fa qāla ana rabbukumul-a‘lā.

(Seraya) a spus: „Eu sunt Dumnezeul vostru Cel Preaînalt.”

فَاَخَذَهُ اللّٰهُ نَكَالَ الْاٰخِرَةِ وَالْاُوْلٰىۗ

fa akhażahullāhu nakālal-ākhirati wal-ūlā.

Așa că Allah l-a pedepsit cu pedeapsă în viața de apoi și cu chinuri în lume.

اِنَّ فِيْ ذٰلِكَ لَعِبْرَةً لِّمَنْ يَّخْشٰى ۗ ࣖ

inna fī żālika la‘ibratal limay yakhsyā.

Într-adevăr, în aceasta se află o învățătură pentru cei care se tem (de Allah).

ءَاَنْتُمْ اَشَدُّ خَلْقًا اَمِ السَّمَاۤءُ ۚ بَنٰىهَاۗ

a'antum asyaddu khalqan amis-samā'u banāhā.

Este creația ta mai mare sau cerurile pe care El le-a zidit?

رَفَعَ سَمْكَهَا فَسَوّٰىهَاۙ

rafa‘a samkahā fa sawwāhā.

El și-a ridicat clădirea și a perfecționat-o,

وَاَغْطَشَ لَيْلَهَا وَاَخْرَجَ ضُحٰىهَاۖ

wa agṭasya lailahā wa akhraja ḍuḥāhā.

Și El a făcut noaptea (întunericul complet) și a făcut ziua (lumină strălucitoare).

وَالْاَرْضَ بَعْدَ ذٰلِكَ دَحٰىهَاۗ

wal-arḍa ba‘da żālika daḥāhā.

Și după aceea El a întins pământul.

اَخْرَجَ مِنْهَا مَاۤءَهَا وَمَرْعٰىهَاۖ

akhraja minhā mā'ahā wa mar‘āhā.

Din ea izvoare de apă și (face să crească) plantele.

وَالْجِبَالَ اَرْسٰىهَاۙ

wal-jibāla arsāhā.

Și a întărit munții.

مَتَاعًا لَّكُمْ وَلِاَنْعَامِكُمْۗ

matā‘al lakum wa li'an‘āmikum.

(Toate acestea) sunt pentru plăcerea ta și pentru animalele tale.

فَاِذَا جَاۤءَتِ الطَّاۤمَّةُ الْكُبْرٰىۖ

fa iżā jā'atiṭ-ṭāmmatul-kubrā.

Așadar, când va veni marea nenorocire (Ziua Judecății),

يَوْمَ يَتَذَكَّرُ الْاِنْسَانُ مَا سَعٰىۙ

yauma yatażakkarul-insānu mā sa‘ā.

și anume în ziua în care oamenii își amintesc ce au făcut,

وَبُرِّزَتِ الْجَحِيْمُ لِمَنْ يَّرٰى

wa burrizatil-jaḥīmu limay yarā.

și iadul era arătat clar tuturor celor care priveau.

فَاَمَّا مَنْ طَغٰىۖ

fa ammā man ṭagā.

Așadar, în ceea ce-i privește pe cei care depășesc limitele,

وَاٰثَرَ الْحَيٰوةَ الدُّنْيَاۙ

wa āṡaral-ḥayātad-dun-yā.

și să acorde prioritate vieții lumești,

فَاِنَّ الْجَحِيْمَ هِيَ الْمَأْوٰىۗ

fa innal-jaḥīma hiyal-ma'wā.

atunci, într-adevăr, iadul este lăcașul lui.

وَاَمَّا مَنْ خَافَ مَقَامَ رَبِّهٖ وَنَهَى النَّفْسَ عَنِ الْهَوٰىۙ

wa ammā man khāfa maqāma rabbihī wa nahan-nafsa ‘anil-hawā.

Iar cei care se tem de măreția Domnului lor și se abțin de la poftele lor,

فَاِنَّ الْجَنَّةَ هِيَ الْمَأْوٰىۗ

fa innal-jannata hiyal-ma'wā.

atunci, într-adevăr, Paradisul este lăcașul său.

يَسْـَٔلُوْنَكَ عَنِ السَّاعَةِ اَيَّانَ مُرْسٰىهَاۗ

yas'alūnaka ‘anis-sā‘ati ayyāna mursāhā.

Ei (necredincioșii) te întreabă (o, Muhammad) despre Ceas: „Când se va întâmpla?”

فِيْمَ اَنْتَ مِنْ ذِكْرٰىهَاۗ

fīma anta min żikrāhā.

De ce trebuie să menționezi asta (ora)?

اِلٰى رَبِّكَ مُنْتَهٰىهَاۗ

ilā rabbika muntahāhā.

Domnului tău (să i se întoarcă) sfârșitul (data scadenței).

اِنَّمَآ اَنْتَ مُنْذِرُ مَنْ يَّخْشٰىهَاۗ

innamā anta munżiru may yakhsyāhā.

Tu (Mohamed) ești doar un avertizor pentru cei care se tem de El (de Ziua Judecății).

كَاَنَّهُمْ يَوْمَ يَرَوْنَهَا لَمْ يَلْبَثُوْٓا اِلَّا عَشِيَّةً اَوْ ضُحٰىهَا ࣖ

ka'annahum yauma yaraunahā lam yalbaṡū illā ‘asyiyyatan au ḍuḥāhā.

În ziua în care vor vedea Ora (datorită atmosferei sale intense), li se va părea ca și cum ar fi stat doar (pentru scurt timp) seara sau dimineața.