Q.S Al-Qiyamah (اَلْقِيَامَة) - 40 Numărul de versete

لَآ اُقْسِمُ بِيَوْمِ الْقِيٰمَةِۙ

lā uqsimu biyaumil-qiyāmah(ti).

Jur pe Ziua Judecății,

وَلَآ اُقْسِمُ بِالنَّفْسِ اللَّوَّامَةِ

wa lā uqsimu bin nafsil-lawwāmah(ti).

și jur pe sufletul care mereu regretă (pe sine).

اَيَحْسَبُ الْاِنْسَانُ اَلَّنْ نَّجْمَعَ عِظَامَهٗ ۗ

ayaḥsabul-insānu allan najma‘a ‘iẓāmah(ū).

Oare crede omul că nu-i vom aduna oasele?

بَلٰى قٰدِرِيْنَ عَلٰٓى اَنْ نُّسَوِّيَ بَنَانَهٗ

balā qādirīna ‘alā an nusawwiya banānah(ū).

(Chiar) Am reușit să-i punem degetele la loc perfect.

بَلْ يُرِيْدُ الْاِنْسَانُ لِيَفْجُرَ اَمَامَهٗۚ

bal yurīdul-insānu liyafjura amāmah(ū).

Însă oamenii vor să comită păcate încontinuu.

يَسْـَٔلُ اَيَّانَ يَوْمُ الْقِيٰمَةِۗ

yas'alu ayyāna yaumul-qiyāmah(ti).

El a întrebat: „Când va fi Ziua Judecății?”

فَاِذَا بَرِقَ الْبَصَرُۙ

fa iżā bariqal-baṣar(u).

Așa că atunci când ochii ți se măresc (de frică),

وَخَسَفَ الْقَمَرُۙ

wa khasafal-qamar(u).

și luna și-a pierdut lumina,

وَجُمِعَ الشَّمْسُ وَالْقَمَرُۙ

wa jumi‘asy-syamsu wal-qamar(u).

atunci soarele și luna s-au adunat,

يَقُوْلُ الْاِنْسَانُ يَوْمَىِٕذٍ اَيْنَ الْمَفَرُّۚ

yaqūlul-insānu yauma'iżin ainal-mafarr(u).

În ziua aceea, oamenii vor zice: „Unde pot fugi?”

كَلَّا لَا وَزَرَۗ

kallā lā wazar(a).

Nu! Nu există adăpost!

اِلٰى رَبِّكَ يَوْمَىِٕذِ ِۨالْمُسْتَقَرُّۗ

ilā rabbika yauma'iżinil-mustaqarr(u).

Numai la Domnul tău te vei întoarce în ziua aceea.

يُنَبَّؤُا الْاِنْسَانُ يَوْمَىِٕذٍۢ بِمَا قَدَّمَ وَاَخَّرَۗ

yunabba'ul-insānu yauma'iżim bimā qaddama wa akhkhar(a).

În ziua aceea, oamenilor li se va spune ce au făcut și ce au neglijat.

بَلِ الْاِنْسَانُ عَلٰى نَفْسِهٖ بَصِيْرَةٌۙ

balil-insānu ‘alā nafsihī baṣīrah(tun).

Chiar și oamenii sunt martori ai lor înșiși,

وَّلَوْ اَلْقٰى مَعَاذِيْرَهٗۗ

wa lau alqā ma‘āżīrah(ū).

și chiar dacă și-a prezentat motivele.

لَا تُحَرِّكْ بِهٖ لِسَانَكَ لِتَعْجَلَ بِهٖۗ

lā tuḥarrik bihī lisānaka lita‘jala bih(ī).

Nu-ți mișca (Mohamed) limba (pentru a citi Coranul), căci îl vei (stăpâni) repede.

اِنَّ عَلَيْنَا جَمْعَهٗ وَقُرْاٰنَهٗ ۚ

inna ‘alainā jam‘ahū wa qur'ānah(ū).

Noi îl vom aduna (în sânul vostru) și îl vom recita.

فَاِذَا قَرَأْنٰهُ فَاتَّبِعْ قُرْاٰنَهٗ ۚ

fa iżā qara'nāhu fattabi‘ qur'ānah(ū).

Când am terminat de citit-o, atunci continuați lectura.

ثُمَّ اِنَّ عَلَيْنَا بَيَانَهٗ ۗ

Ṡumma inna ‘alainā bayānah(ū).

Atunci, într-adevăr, o vom explica.

كَلَّا بَلْ تُحِبُّوْنَ الْعَاجِلَةَۙ

kallā bal tuḥibbūnal-‘ājilah(ta).

Nu! Chiar și voi iubiți viața lumii,

وَتَذَرُوْنَ الْاٰخِرَةَۗ

wa tażarūnal-‘ākhirah(ta).

și ignoră (viața) de apoi.

وُجُوْهٌ يَّوْمَىِٕذٍ نَّاضِرَةٌۙ

wujūhuy yauma'iżin nāḍirah(tun).

Fețele (credincioșilor) vor fi strălucitoare în ziua aceea,

اِلٰى رَبِّهَا نَاظِرَةٌ ۚ

ilā rabbihā nāẓirah(tun).

privind la Dumnezeul său.

وَوُجُوْهٌ يَّوْمَىِٕذٍۢ بَاسِرَةٌۙ

wa wujūhuy yauma'iżim bāsirah(tun).

Și fețele (necredincioșilor) vor fi întunecate în ziua aceea,

تَظُنُّ اَنْ يُّفْعَلَ بِهَا فَاقِرَةٌ ۗ

taẓunnu ay yuf‘ala bihā fāqirah(tun).

erau siguri că o nenorocire cumplită avea să-l atingă.

كَلَّآ اِذَا بَلَغَتِ التَّرَاقِيَۙ

kallā iżā balagatit-tarāqiy(a).

Nu! Când (viața) a ajuns la gât,

وَقِيْلَ مَنْ ۜرَاقٍۙ

wa qīla man…rāq(in).

și i s-a spus (lui): „Cine poate vindeca?”

وَّظَنَّ اَنَّهُ الْفِرَاقُۙ

wa ẓanna annahul-firāq(u).

Și era sigur că era timpul să-și ia rămas bun (de la lume),

وَالْتَفَّتِ السَّاقُ بِالسَّاقِۙ

waltaffatis-sāqu bis-sāq(i).

și conectați vițelul (stânga) cu vițelul (dreapta),

اِلٰى رَبِّكَ يَوْمَىِٕذِ ِۨالْمَسَاقُ ۗ ࣖ

ilā rabbika yauma'iżinil-masāq(u).

la Domnul tău, în ziua aceea vei fi exilat.

فَلَا صَدَّقَ وَلَا صَلّٰىۙ

falā ṣaddaqa wa lā ṣallā.

Pentru că el (mai devreme) nu a vrut să confirme (Coranul și Mesagerul) și nu a vrut să îndeplinească Rugăciunea,

وَلٰكِنْ كَذَّبَ وَتَوَلّٰىۙ

wa lākin każżaba wa tawallā.

Dar el a mințit (Mesagerul) și s-a îndepărtat (de la adevăr),

ثُمَّ ذَهَبَ اِلٰٓى اَهْلِهٖ يَتَمَطّٰىۗ

Ṡumma żahaba ilā ahlihī yatamaṭṭā.

apoi s-a dus mândru la familia sa.

اَوْلٰى لَكَ فَاَوْلٰىۙ

aulā laka fa'aulā.

Vai de tine! Așadar, vai!

ثُمَّ اَوْلٰى لَكَ فَاَوْلٰىۗ

Ṡumma aulā laka fa'aulā.

Încă o dată, vai vouă (oamenilor)! Așadar, vai!

اَيَحْسَبُ الْاِنْسَانُ اَنْ يُّتْرَكَ سُدًىۗ

ayaḥsabul-insānu ay yutraka sudā(n).

Cred oamenii că vor fi lăsați în pace (fără responsabilitate)?

اَلَمْ يَكُ نُطْفَةً مِّنْ مَّنِيٍّ يُّمْنٰى

alam yaku nuṭfatam mim maniyyiy yumnā.

Nu a fost el inițial doar o picătură de spermă vărsată (în uter),

ثُمَّ كَانَ عَلَقَةً فَخَلَقَ فَسَوّٰىۙ

Ṡumma kāna ‘alaqatan fa khalaqa fa sawwā.

apoi (sperma) a devenit ceva lipicios, apoi Allah a creat-o și a perfecționat-o,

فَجَعَلَ مِنْهُ الزَّوْجَيْنِ الذَّكَرَ وَالْاُنْثٰىۗ

fa ja‘ala minhuz-zaujainiż-żakara wal-unṡā.

apoi El a făcut din ea o pereche bărbat și femeie.

اَلَيْسَ ذٰلِكَ بِقٰدِرٍ عَلٰٓى اَنْ يُّحْيِ َۧ الْمَوْتٰى ࣖ

alaisa żālika biqādirin ‘alā ay yuḥyiyal-mautā.

Nu are (Dumnezeu, care face) o astfel de putere (și) să aducă morții la viață?